18 sept. 2010

Motto: „Peste douăzeci de ani, vei regreta mult mai mult ceea ce n-ai făcut decât ceea ce-ai făcut.”

Strategiile bogăţiei şi fericirii (XXXI)

Valentin DOLGANIUC

Teama!


Se naşte un copil. În inocenţa lui, nu cunoaşte teama pentru că nu are termen de comparaţie cu ceva mai bun. Încă nu s-a confruntat cu provocările brutalei realităţi.
Pe măsură ce el creşte, multe persoane se fac vinovate de a-i induce frica.
„Comportă-te cum trebuie, altfel ne vei face să ne simţim prost şi lumea se va uita urât la noi.”
„Nu atinge asta sau te voi lovi.”
„Dacă nu te porţi frumos, plec acasă fără tine.”
„Dacă eşti obraznic, vine bau-bau la tine.”
„Nu pune mâna, te vei răni.”
„Nu eşti suficient de deştept pentru a face asta.”
„Neghiobule!”
„Nu ai tu calităţile necesare.”

Astea sunt doar câteva dintre frazele negative, adesea neintenţionate, exprimate de părinţi, familie sau prieteni, dar care sunt frecvent întâlnite în timpul copilăriei de cei mai mulţi dintre noi. Astfel de fraze introduc frica şi limitările în ceea ce altfel ar fi o minte aventuroasă, plină de imaginaţie şi întreprinzătoare.
Dacă îi vei urmări pe cei mici, îţi vei da seama că ei gândesc intens şi sunt creativi, avizi de cunoaştere, de noi experienţe şi de noi prieteni. În fiecare zi, ei se confruntă cu necunoscutul, pe măsură ce învaţă, miros, gustă, văd şi aud lucruri noi, acumulând tot ce le poate oferi viaţa.
Dacă un copil s-ar naşte cu teama de eşec, de critică, respigere sau dezamăgire, s-ar putea ca el să nu mai meargă, să nu mai vorbească şi să nu mai fie dornic de cunoştinţe noi sau să nu mai încerce să-şi dezvolte noi abilităţi. Inocenţa unui copil este cheia lui către autodezvoltare.
Pe măsură ce creştem, se dezvoltă şi temerile noastre. Unii dintre noi chiar sunt încurajaţi şi învăţaţi să nu-şi asume riscuri. Astfel, ajung să le fie teamă de provocări şi lipsa siguranţei. Aceşti oameni ar putea afirma că au devenit mai înţelepţi odată cu vârsta. Oare aşa este? Dacă nu-ţi vei asuma niciodată riscuri, nu te vei bucura niciodată de beneficiile şi recompensele care derivă din asumarea riscului. Dacă vei deveni mulţumit de tine şi te vei teme de schimbări, vei da înapoi din faţa oricărei provocări şi nu te vei bucura niciodată de împlinire personală.
Atunci când eşti dominat de frică, eşti asemenea unui copac japonez Bonsai, care este ajustat continuu şi, astfel, este limitat din a creşte până la întregul său potenţial.

Temeri diferite

Noi toţi experimăntăm anumite temeri, într-un moment sau altul al vieţii. Însă unii dintre noi sunt mult mai înclinaţi către gânduri temătoare. Pentru a combate această emoţie negativă, trebuie să afli care este lucrul de care te temi. Doar atunci vei putea lua măsuri pentru a scăpa de el.
Există nenumăraţi oameni, care dau vina pe diverse forme de teamă ce le limitează vieţile. Iată câteva dintre cele mai întâlnite şi mai dăunătoare dintre aceste temeri.

Teama de pierdere a siguranţei, de schimbare şi de risc

Există milioane de oameni care-şi dau seama prea târziu că teama este cea care i-a făcut să accepte o viaţă pe care nu şi-au dorit-o. Teama i-a ţinut departe de ceea ce şi-au dorit cu adevărat de la viaţă, înăbuşindu-le orice ambiţie pe care au avut-o.
Aceşti oameni se tem de schimbare, pentru că rezultatele le sunt necunoscute şi pot fi negative. Ei se tem să-şi asume riscuri, pentru că se tem de eşec. Se tem de eşec, pentru că se tem de pierderea siguranţei. Astfel putem vedea cât de strâns sunt legate temerile noastre. Asemenea unui cerc vicios, ele ne înăbuşă spiritul aventuros şi creeză o barieră în calea schimbărilor, a provocărilor şi a riscurilor.
Majoritatea oamenilor muncesc, în unul şi acelaşi loc, timp de 30 de ani. Ce experienţă şi ce cunoştinţe au ei? Unii ar putea spune că au o experienţă de 30 de ani, dar adevărul este cu totul altul: experienţa unui an, repetată de 30 de ori!. Pentru ca experienţa şi cunoştinţele să se dezvolte, trebuie să existe schimbare. Teama de schimbare creează o barieră în calea creşterii şi a evoluţiei.
Din nefericire, cei mai mulţi dintre noi se tem mult mai mult să nu piardă decât îşi doresc să câştige. Majoritatea muncesc foarte mult, pentru a păstra ceea ce au, pentru a-şi menţine standardele actuale. Procedează astfel, în loc să-şi asume riscuri, pentru a obţine ceea ce-şi doresc cu adevărat de la viaţă.

Pentru a reuşi, trebuie să învăţăm să depăşim această teamă de pierdere. Trebuie să ne dăm seama că nu există siguranţă adevărată în nimic. Dacă ne dorim o viaţă mai bună, trebuie să ne asumăm riscurile. Trebuie să ne hotărâm să nu ne mai fie teamă de pierdere şi să începem să ne concentrăm asupra a ceea ce ne dorim cu adevărat de la viaţă.

Teama de respingere

Trebuie să înveţi cum să reacţionezi în faţa respingerilor, fără a le lua prea personal. Oricât de nebunesc ar părea, cei mai mulţi dintre noi ratează nenumărate oprotunităţi, pentru că ne temem de micul cuvânt „nu”. Cuvântul „nu” nu te poate răni fizic, te poate afecta doar dacă tu îi permiţi.
De câte ori ţi s-a întâmplat şi ţi se va mai întâmpla să eviţi anumite lucruri din cauza că te temi de respingere?

Gândeşte-te la acea persoană atrăgătoare, pe care îţi doreai să o abordezi, dar nu ai făcut-o. Sau la acea oportunitate profesională, pentru care ar fi trebuit să candidezi, dar nu ai făcut-o. Ori la proba pentru a intra în echipa de fotbal, dar nu ai făcut-o. Sau la acel telefon de afaceri, pe care ar fi trebuit să-l dai, dar n-ai făcut-o. Toate aceste lucruri s-au întâmplat, pentru că ţi-a fost teamă de acel mic cuvânt inofensiv „nu”. Nu este absurd să ne limităm astfel? Nu facem nimic altceva, decât să ne limităm propriile vieţi!

Desigur, nimănui nu-i plac respingerile. Dar dacă nu încerci, nu vei creşte niciodată şi nu vei obţine ceea ce îţi doreşti cu adevărat de la viaţă.
Succesul, în orice domeniu al vieţii, are şi un element iniţial de respigere. Aceasta ne permite să învăţăm şi ne face mai puternici.


Ia hotărârea de a nu te teme de respingere, ci de a te concentra, în schimb, asupra a ceea ce îţi doreşti de la viaţă. Până la urmă, nu ai nimic de pierdut. Răspunsul ar putea fi „da” sau „nu”. Dacă este „da”, e fantastic! Dacă este „nu”, poţi oricând să încerci mai târziu, după ce vei învăţa din experienţa anterioară cum să te descurci mai bine data viitoare. Aminteşte-ţi că respingerea nu este decât o etapă către cele mai mari realizări.

15 iul. 2010

După 15 minute de dialog îţi dai seama cu cine stai de vorbă

Cu un învingător?

Cu un luptător?

Cu un învins?

Cu un bogat?

Cu un sărac?

Vorbeşte despre pierderi, eşecuri, probleme?

Bârfe, ştiri mondene negative asupra cărora n-are niciun control?

Bârfeşte lumea, critică şi urmăreşte greşelile oamenilor?

Acuză pe ceilalţi, sistemul de eşecul lui?

Se vaită de părinţii, prietenii, colaboratorii săi incompetenţi, proşti, leneşi, nerecunoscători?

Are prejudecăţi vizavi de alte grupuri sociale, cum ar fi cei înstăriţi, de succes?

Vorbeşte despre sprijinul dat celorlalţi?

Investeşte în lucruri care-i aduc beneficii imediate?

Oamenii săraci îşi petrec viaţa vorbindu-i pe ceilalţi de rău, târându-i în mocirlă ca să se simtă ei importanţi, ştiai?

Oamenii săraci cheltuiesc bani şi energie pe lucruri care-i satisfac pe moment, pe recompense imediate, cum ar fi: maşini noi, accesorii, distracţii, vacanţe, ceasuri şi ţoale de firmă.

Mănâncă prost şi beau băuturi ieftine, nu fac sport, atârnă pe terase şi-n faţa televizorului.

Atribuie eşecul lor unei cauze externe, destin, ghinion, forţă străină necunoscută de ei.

Caută adrenalina în lucruri stupide, gen filme horror, droguri, ieşiri nocturne.

Răspund agresiv la orice fel de critică, nu ştiu să primească critici constructive.

Te-ai prins cu cine ai ieşit ultima oară?

Nu spera, n-o să se schimbe fiindcă tu eşti un înger de femeie, ori bărbat.

Îmbarcă-te într-o altă călătorie dacă vrei un om adevărat alături, se găsesc, nu te îngrijora.

O clipă de conversaţie cu un om îţi permite să vezi care-i sunt obiceiurile, plăcerile, să-i cunoşti mediul în care trăieşte şi profunzimea lecturii şi a trăirii.

Şi acum să vedem cum arată un luptător, un învingător:

Ei îşi povestesc călătoria vieţii.

Vorbesc despre oamenii care i-au ghidat şi inspirat.

Evenimentele pozitive ce le intră în viaţă.

Activităţi care-i motivează.

Planuri, obiective pe termen scurt şi lung.

Teorii, abilităţi dobândite de-a lungul timpului.

Strategii, idei de investiţii.

Investesc bani în acţiuni care în timp aduc valoare, nu caută să se îmbogăţească peste noapte cu un bilet la loto sau cu o tranzacţie imobiliară.

Au inteligenţă financiară, nu pun mâna pe bani şi îi sparg pe o maşină de lux sau pe-o vacanţă în Capri, bani de urgenţă, resurse pentru vremuri de recesiune. Acum e uşor să-i depistezi pe impostori.:-)

Au grijă de sănătatea lor, arată bine, fac sport, mănâncă organic, pun preţ pe ei şi îţi spun un secret, corpul nu minte, pe faţa şi trupul persoanei vezi toată istoria de viaţă, ce a trăit, cum a trăit şi ce şanse are în viitor. Doar priveşte, cunoaşte.

Îşi petrec timpul liber într-un mare stil, respectându-se, răsfăţându-se, iubind, dansând, bucurându-se de viaţă, că de asta îi zice timp liber.

Privesc eşecul ca pe o oportunitate de învăţare, nu ca pe o pedeapsă divină, din contră se folosesc de eşec ca să-şi testeze ideile inovatoare şi îndrăzneţe.

Adrenalina şi-o caută în provocări şi proiecte noi, nicidecum prin cazinouri şi cluburi de noapte.

Învaţă de la fiecare, nu se cred atotştiutori, chiar dacă şi-ar permite să creadă că ei au scris istoria, privesc critica fiind ceva constructiv.

Sunt foarte creativi şi asta fiindcă sunt liberi să gândească şi să se exprime.

Oamenii ăştia trăiesc, acţionează, pică, se ridică, dar niciodată cu mâna goală. E mai bine să te grăbeşti şi evident că o să te împiedici mai des decât unul care se mişcă încet, dar îţi cresc şansele să înveţi lecţii mai repede decât unul care se teme să iasă din casă ca nu cumva să piardă sau să i se fure ceva, cum ar fi “o idee strălucită.”

Măi oameni buni, cine credeţi că are nevoie de ideile voastre? :-)

Dacă nu le implementezi, la ce folosesc, nu se înmulţesc peste noapte!

Am întâlnit o tipă care-şi ţine ideile pentru vremuri mai bune, pentru un timp când va fi pregătită să le susţină şi nu le discută cu nimeni de teamă că i-ar putea fi furate.

Mă doare pe mine să văd cum unii se mint şi se amăgesc că într-o zi vor face milioane de euro şi vor îmbătrâni pe o insulă decupată din peisaje biblice.

Wow!! Mâine va fi mai bine! Pe naiba, mâine va fi mai rău decât azi, fiindcă ziua ta n-are rod, nu lăsa nimic în urmă, ce faci cu viaţa ta omule?

Mi se întâmplă să văd cum toată lumea le ştie pe toate, “eu ştiu asta, nu-mi spui nimic nou. “Aşa-i, poate chiar nu-ţi aduc nimic nou în viaţă, dar te întreb de ce existenţa ta nu intră pe trambulina succesului, dacă tot le ştii pe toate? De ce te confrunţi cu aceleaşi probleme?

Fiindcă nu este îndeajuns să ştii, mai trebuie să şi aplici ce înveţi. De asta majoritatea citesc şi puţini aplică, informaţia pe care o ai nu are nicio valoare fără practică, banii nu prea valorează mare lucru. De-ai ştii câte “genii neînţelese” întâlnesc, care nu se murdăresc pe mâini cu inculţi, superficiali, inferiori capacităţii lor intelectuale.

Ce să zic, pe când ei mai încep un capitol al mai marilor filozofi, ceilalţi mai deschid un cont şi mai semnează un contract de milioane. De ce? Fiindcă informaţia, ideea strălucită ce-o au o implementează, n-o închid într-un sertar, de teamă că vor fi judecaţi, evaluaţi.

Şi mai sunt restul care se încăpăţânează să rămână proşti, care nu deschid nicio carte şi care se ascund de cei care au reuşit în viaţă, fiindcă le-a lăsat mama şi tata afaceri, bani, statut social sau fiindcă au furat de la stat, de la oameni din buzunar. Mă întreb dacă lor li s-ar arăta şansa asta, ce-ar face? Ar întoarce privirea? Mă îndoiesc din nou..:-)

Bunăstarea, prosperitatea e un rezultat al creşterii personale, al investiţiei în sine, al muncii asidue, dragii mei.

Investiţiile în educaţie, cultură, dezvoltare personală întotdeauna te răsplătesc.

Banii sunt un instrument ca să-ţi atingi obiective mai înalte şi să creezi o lume mai bună. Lumea trăieşte cu impresia greşită că oamenii cu bani se îmbarcă doar în călătorii personale pe iahturi scumpe. Greşit. Oamenii ăştia asigură locuri de muncă lumii, tu ce laşi în urma ta, ce dai înapoi vieţii?

De ce ai fost trimis pe pământ?

Întreabă-te: Cum să fac din viaţa mea o operă de artă?

Abordarea trebuie să fie centrată pe TINE dacă vrei să ai succes în viaţă şi să serveşti umanitatea. Ce pot eu să fac cu mine şi cu tot ce am dobândit până azi?

Temă de casă: Care-i planul tău de atac?

Afirmaţia-Afirmaţii scurte, precise, rapide – “Vreau să, mă angajez să, decid să…”, porneşte motorul acţiunii, nu e timp de pierdut. Nu aştepta să devii mai bun, acum eşti cum trebuie să fii şi o să devii mai bun cu experimentarea, în niciun caz cu aşteptarea.

Repetiţia-Napoleon zicea că nu există decât un singur procedeu retoric serios: repetiţia.

Dacă vrei să te convingi pe tine de un lucru, să-ţi schimbi un obicei, să influenţezi un eveniment, n-ai decât să repeţi acţiunea, până ce-ţi intră în sânge ţie şi lumii.

Contagiunea-Lasă-te contagiat de idei superioare, de oameni care au reuşit deja.

Inteligenţa este cea care dirijează lumea, însuşeşte-ţi ideile lor superioare, paşii lor acţiune şi o să ajungi la rândul tău să răspândeşti mulţimii ideile şi filozofia ta de succes.

Deci afirmaţia, repetiţia, contagiunea îţi transformă viaţa, te aruncă pe trambulina succesului dorit.

O să includ cei trei pioni într-un exerciţiu de vizualizare- transformare.

Pregătiţi?

Bun.

De ce ai nevoie ca să faci exerciţiul? Cum faci exerciţiul? Cât timp îl faci?

De un loc liniştit, de 15-20 minute, de o imagine de succes cu tine (ce-ţi doreşti cel mai tare) şi de o formulă magică puternică (care te motivează).

Timp de 40 de zile îţi sugerez să te ţii de program, miracole nu există, aşa că te invit că o dată, de două ori pe zi să faci acest exerciţiu care o să te ajute să-ţi mişti energia spre scopul tău măreţ. Ne-am înţeles?

Aşază-te confortabil, de preferinţă într-un loc unde te simţi bine şi unde nu poţi fi deranjat de nimeni, închide ochii, inspiră adânc, relaxează-te cu fiecare inspiraţie şi expiraţie.

Te simţi din ce în ce mai relaxat, respiraţia te ajută să te interiorizezi şi să te ocupi de tine, te simţi din ce în ce mai relaxat.

Începe să numeri descrescător de la 100 la unu, în ritmul tău, 100, 99, 98, 97…..şi când ajungi la unu, pe ecranul tău mental te invit să proiectezi scena ta de succes, imaginează-te aşa cum vrei să fii – creează imaginea ta de succes.

După ce ai fotografiat-o, mirosit-o, auzit-o, simţit-o foarte bine, după ce ţi-a rămas întipărită în fiecare celulă a corpului tău, părăseşte scena încet. Îndreaptă-te către respiraţie şi o numărătoare crescătoare de la unu la cinci, unu, doi şi când ajungi la 3 repetă formula magică care te ajută să te activezi, cum ar fi: ”În fiecare zi, din toate punctele de vedere, mă simt din ce în ce mai bine”, tu poţi să-ţi personalizezi formularea cu ingredientele de care ai nevoie, mă simt din ce în ce mai încrezătoare în mine, curajoasă, înţeleaptă, etc. După ce ai repetat formula la trei, continuă numărătoarea activantă, patru şi la cinci deschide ochii şi spune-ţi: “Sunt complet treaz, mă simt mai bine decât înainte şi din ce în ce mai bine cu fiecare zi care trece.”

Cum te simţi? Întinde-te te rog, zâmbeşte-mi şi visează puţin şi cu ochii deschişi.

În zilele ce urmează te rog să fii atent, citeşte semnele, culege coincidenţele din viaţa ta, ele îţi vor ghida paşii spre scopul tău, spre oamenii potriviţi, spre succesul dorit şi mult visat.

Succese şi iubire!

Pe curând, Andreea Papp