24 mar. 2010

Timpul: prieten sau duşman? (I)

O secundă, un minut, o oră, o zi şi încă un an s-au scurs în faţa ochilor mei. Privesc cu disperare şi le las în mod conştient să treacă, dorindu-mi, totuşi, să le opresc cu orice preţ.

Fiecare moment preţios pierdut îmi macină conştiinţa. De ce nu am încercat mai mult să le fac să dureze, în loc să le irosesc prin activităţi nedorite?

Cei mai mulţi dintre noi îşi petrec viaţa cu lucruri monotone, de rutină, doar pentru a supravieţui în această junglă avidă de bani.
Ne dorim weekenduri şi vacanţe, renunţând la orice altceva.

Nu este păcat că nu apreciem fiecare secundă preţioasă, care este a noastră?
Cum îndrăznim să gonim acest dar al vieţii, mai preţios decât orice altceva din ceea ce poate avea un om?
Trăieşte pentru ziua de astăzi şi nu conta pe ziua de mâine. Zilele de mâine se adună, devenind castele goale, pierdute, formate din zile de ieri, lăsând să treacă perioade uitate şi sterile de timp.
Preţuieşte fiecare moment, pentru că poate fi ultimul!
Sally Eichhorst
Timpul este esenţa

Nu este şocant cum abuzăm de timpul nostru valoros, limitat şi nepreţuit, aici pe Pământ? În loc să-l folosim cu înţelepciune, să-l investim cu atenţie şi să ne bucurăm de el din plin, îl irosim aiurea. Ar trebui să roşim un pic de fiecare dată, când facem acest lucru. De câte ori am spus:
„Trebuie să-mi omor timpul.”
„Hai să pierdem timpul pe la magazine.”
„Timpul trece pe lângă mine.”
„A fost o pierdere de timp.”
„Timpul nu înseamnă nimic pentru mine.”
De ce irosim ceea ce este cel mai preţios? De ce unii dintre noi tărăgănează lucrurile şi le lasă pe altă zi? De ce alţii trăiesc în trecut, uitând de prezent?
Oare din motivul că majoritatea trăiesc cu ideea greşită că avem tot timpul din lume? Sau că nu ne-am gândit serios la importanţa timpului? Poate că avem impresia că vom exista mereu, neatinşi de trecerea timpului? Mulţi cred greşit că nu vor fi atinşi de aripa timpului.

Au uitat că avem o viaţă scurtă şi, ne place sau nu, acceptăm sau nu, timpul nostru aici pe Pământ se va scurge, în cele din urmă.
Apropo! Ştii că fiecare primeşte exact atât cât cere? Şi ani şi bani! Programarea este tot.
Noi ar trebui să preţuim timpul în fiecare zi. Dar ce fac cei mai mulţi dintre noi? Îşi irosesc zilele, trăind doar în aşteptarea weekendurilor şi vacanţelor.

Nu avem dreptul să „ne irosim zilele”, pentru că viaţa este mult prea scurtă. Este uluitor câţi oameni ignoră acest lucru. Ei cred că au la dispoziţie un număr exagerat de zile. Dar nu este aşa.
Hai să răspundem la o întrebare: „Care este media de viaţă, exprimată în zile?”

Oamenii sunt atât de departe de realitate, încât răspunsurile lor variază de la o sută de mii până la un milion! Poţi crede? Dacă te-ai fi născut acum o sută de mii de zile, acum ai avea peste 270 de ani! Atunci când le explic oamenilor că media de viaţă este doar de 27 375 de zile (75 ani), nu cred până nu calculează.

Acordă-ţi câteva secunde pentru a conştientiza cât de preţioasă este fiecare zi a vieţii tale!

Ai la dispoziţie o medie de 27 000 de zile. Dacă ai treizeci de ani, atunci ai trăit deja 11 000 din zilele tale preţioase. Aceasta înseamnă că ţi-au mai rămas 16 000 de zile. Nu-ţi mai irosi timpul, nu mai pierde nici una dintre aceste zile nepreţuite. Viaţa este prea scurtă pentru a o irosi!

Şi, totuşi, milioanele de oameni, care mor zilnic în toată lumea, şi-au irosit viaţa. Aceşti oameni nu s-au bucurat niciodată de călătoria vieţii. Ei nu şi-au asumat niciodată riscurile care le-ar fi oferit recompense consistente, nu şi-au impus părerile şi nu şi-au apărat credinţele, nu au iubit niciodată de frică să nu sufere, nu şi-au îndeplinit niciodată visurile şi nici nu şi-au stabilit obiective, de teama criticilor sau a eşecului, nu au realizat niciodată prea multe lucruri, din cauza amânărilor sau, pur şi simplu, a lenei.

Fără să-şi dea seama, ei şi-au irosit viaţa! Dacă aceşti oameni ar putea trăi din nou, cum crezi, şi-ar preţui viaţa şi ar trăi-o la maximum? Cu siguranţă! (Ştiu că nu toţi. „Prostul face permanent una şi aceeaşi greşeală, deşteptul face greşeli noi”)
Am irosit tot timpul şi acum timpul mă iroseşte pe mine.
Shakespire „Richard al II-lea”

Bună dimineaţa!
Şi tu poţi fi un învingător!

autor: Valentin DOLGANIUC
Motto: „Nu mai e timp să avem tot timpul.”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu